Inflația galopantă cu care ne confruntăm de la sfârșitul lui 2021 nu va fi readusă în frâu nici măcar în 2023, conform celor mai recente proiecții ale Băncii Centrale Europene. În cursa împotriva scumpirilor, principalele arme sunt mereu monetare: băncile centrale vor continua să crească dobânzile, ceea ce se va traduce în rate mai ridicate pentru populație.
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a acoperit, din rațiuni lesne de înțeles, agenda publică și a eclipsat toate celelalte motive pentru care am ajuns să ne confruntăm cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din ultimii 30 de ani. De altfel, cauzele care au generat scumpirile extreme au fost amplificate exponențial de război. Ele aveau, însă, capacitatea de a determina inflație galopantă chiar și în absența conflictului armat – ceea ce au și făcut în ultimele trei luni din 2021 și primele trei din 2022.
Totuși, ce s-a schimbat dramatic odată cu intrarea tancurilor rusești în Ucraina este convingerea liderilor lumii că scumpirile sunt temporare și că pot fi reglate prin intervenții minore în piață. Inclusiv Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în creștere prognoza privind rata inflației, precum și durata în care aceasta va rămâne ridicată, din cauza războiului.
Astfel că, din februarie încoace, tot mai multe bănci centrale care nu dădeau semne că sunt dispuse să-și schimbe strategiile monetare au început, mai timid sau agresiv, să crească dobânzile de politică monetară și, în paralel, să reducă sau să sisteze programele prin care sprijină băncile comerciale.
De ce cresc ratele bancare odată cu inflația
Creșterea dobânzii de politică monetară este cea mai la îndemână măsură la care băncile centrale (adică instituțiile în sarcina cărora cade stabilitatea prețurilor) apelează când vor să reducă inflația. Pentru a reduce disponibilitatea de lichiditate în piață, creșterea dobânzilor descurajează creditarea nouă. Efectul se răsfrânge însă și asupra creditelor vechi, prin majorarea dobânzilor variabile.
Cu cât banca centrală dă băncilor comerciale credite mai scumpe, cu atât acestea vor înceapă să-și aplice dobânzi mai ridicate pe piața interbancară. Aceste credite interbancare reprezintă un volum uriaș de bani care se mișcă zilnic în piață, mai mare decât pe orice alt segment. Băncile împrumută aproape zilnic bani una de la alta pentru a-și putea derula operațiunile în curs și depind de aceste credite pentru a-și onora angajamentele și pentru a-și asigura fluxurile necesare de capital.
Sursa: Panorama.ro
Lasă un răspuns