Criza coronavirus i-a făcut pe români să pună mai mulți bani deoparte, în depozite bancare dar și „la saltea”. Astfel s-a ajuns la o creștere cu 26% a depozitelor bancare în lei în decembrie 2021 față de decembrie 2019, până la 165 de miliarde de lei.
Numerarul și conturile curente s-au dublat, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).
Creșterea depozitelor populației în valută, de 30%, până la echivalentul a mai mult de 118,8 miliarde de lei, asigură o acoperire și mai puternică a constatării inițiale. În ciuda crizei, banii trimişi în ţară de românii din străinătate au ajuns la 3,4 miliarde de euro în 2020, cel mai ridicat nivel din UE.
Totalul depozitelor bancare ale populației – lei și valută – s-a ridicat la echivalentul a aproape 283,9 miliarde de lei.
Prudența a contat chiar mai mult decât creșterea veniturilor, cu implicațiile inflaționiste aferente.
„Este un comportament prudențial normal în perioadele de criză, când tendința oamenilor este să economisească mai mult și să ajusteze cheltuielile și consumul. De altfel, tendința de creștere a depozitelor bancare a început să se diminueze pe măsură ce se iese din criză”, a explicat Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank.
Totodată, masa monetară restrânsă (M1, adică numerarul – banii „la saltea”, plus conturile curente) s-a dilatat cu nu mai puțin de 47% în decembrie 2021 / decembrie 2019, până la aproape 406,8 miliarde de lei.
„Este efectul aceluiași comportament. Inflația a crescut mai mult spre sfârșitul anului trecut”, a mai spus Ionuț Dumitru.
Veniturile și inflația cresc în tandem
Veniturile medii ale populației au crescut cu 2,4% trimestru/trimestru și cu 7,6% an/an, până la 5.704 lei lunar în T3 / 2021, mai puțin decât au crescut cheltuielile (4,9% trimestru/trimestru și 11,1% an/an, până la 4.939 lei/lună), potrivit datelor Insitutului Național de Statistică (INS).
Rata de economisire a populației s-a diminuat până la 13,4% în T3 / 2021 (minimul din T3 2018 încoace) de la 15,5% în T2, „evoluție puternic influențată și de șocurile din sfera ofertei, care au contribuit la intensificarea presiunilor inflaționiste”, spune un raport al Băncii Transilvania.
Rata anuală a inflației a crescut până la 8,19% în decembrie 2021 și există economiști care nu exclud să se ajungă la 10% în trimestrul 2 din 2022.
Este adevărat, însă, că creșterea vertiginoasă a inflației de anul trecut poate fi pusă și pe seama scumpirii energiei. BNR spune că mai ales din această cauză.
A crescut și curajul contractării de credite
În 10 ianuarie, când au decis majorarea dobânzii de politică monetară la 2%, administratori BNR „au remarcat dinamica anuală în creștere neîntreruptă a creditului acordat sectorului privat (…) în teritoriul de două cifre în octombrie și noiembrie, în condițiile prelungirii ascensiunii variației deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu aportul programelor guvernamentale”, spune minuta ședinței BNR.
Creșterea de două cifre a creditării sectorului privat este valabilă și în decembrie 2021 față de decembrie 2019.
Totalul creditului neguvernamental a crescut cu 21%, până la 324,23 miliarde de lei, mai ales pe seama creditelor corporatiste (+28%).
A crescut și creditul acordat populației, dar numai cu 15%, până la 164,35 miliarde de lei
Relevant pentru prudența băncilor, de astă dată, este faptul că acestea au împrumutat populației chiar mai puțini bani decât au primit în depozitele în lei, cu doar 674 milioane de lei mai puțin.
Sursa: Curs de Guvernare
Lasă un răspuns